Curingul: ce se întâmplă după uscarea unei flori de cânepă
|
|
Timp de citire 4 min
Coșul dvs. este gol
Continuați cumpărăturile0 articole
Încă 69,00 € și transportul este gratuit!
Deja achiziționate: foi de rulat + mostre
|
|
Timp de citire 4 min
CONȚINUT
O floare de cânepă cu CBD proaspăt uscată nu și-a încheiat încă procesul de maturare. După uscare urmează o altă etapă, numită „curing” sau maturare. Această perioadă permite, în special, stabilizarea nivelului de umiditate și evoluția treptată a caracteristicilor aromatice ale florii.
Uscarea are loc imediat după recoltare și are ca scop reducerea treptată a conținutului de apă al plantei, pentru a obține un material suficient de uscat pentru a putea fi depozitat.
Procesul de maturare are loc după această primă fază. În limba franceză, se vorbește în generaldespre „affinage”. În această etapă, floarea poate părea uscată la exterior, dar umiditatea sa nu este neapărat distribuită în mod perfect omogen între diferitele părți ale materialului vegetal. Maturarea permite astfel ca schimburile de umiditate să continue treptat în interiorul produsului depozitat.
Chiar și după uscare, anumite zone pot reține mai multă umiditate decât altele. Când floarea este așezată într-un recipient închis, această umiditate poate migra treptat către părțile mai uscate.
Mediul interior al recipientului evoluează apoi până când se ajunge la un anumit echilibru între floare și aer. Din acest motiv, un produs poate părea suficient de uscat la atingere, dar să prezinte încă o activitate a apei sau un nivel de umiditate care trebuie monitorizat. Nivelulde umiditate al florilor de CBD și activitatea apei nu sunt două moduri identice de a măsura același lucru.
Termenul „burping” înseamnă, literalmente, „a face recipientul să râgâie”. În timpul procesului de maturare, florile sunt păstrate într-un recipient închis. Acesta poate fi deschis periodic pentru a reîmprospăta aerul și a permite unei părți din umiditatea acumulată în interiorul recipientului să se evapore.
Frecvența aerisirii depinde, în special, de starea florilor, de umiditatea acestora și de condițiile de depozitare. Dacă florile sunt încă relativ umede, poate fi necesară o aerisire mai frecventă. Pe măsură ce echilibrul se stabilizează, aerisirea poate deveni mai puțin frecventă.
Durata depinde de numeroși factori: soiul, structura florii, conținutul de apă după uscare, condițiile de depozitare, ambalajul și scopul urmărit. Procesul de maturare poate dura câteva săptămâni, iar anumite metode tradiționale depășesc cu mult această perioadă.
Prin urmare, maturarea nu este doar o perioadă definită de un calendar. Într-un proces de producție profesional, măsurătorile de umiditate și de activitate a apei, precum și analizele microbiologice oferă informații mult mai fiabile decât un simplu număr de zile pentru a stabili cât timp trebuie să dureze această etapă.
După recoltare, compușii aromatici prezenți în plantă pot suferi modificări în timpul uscării și, ulterior, al depozitării. O uscare prea rapidă sau condiții de depozitare necorespunzătoare pot favoriza pierderea anumitor compuși volatili.
În timpul procesului de maturare, profilul aromatic se poate modifica treptat. Anumite note vegetale deosebit de pronunțate pot deveni mai puțin evidente, în timp ce caracteristicile aromatice specifice soiului pot să se manifeste în mod diferit.
Însă procesul de maturare nu creează arome noi, ci însoțește mai ales evoluția chimică și fizică a materiei prime după recoltare.
Procesul de curing este, de asemenea, adesea asociat cu o schimbare a modului în care se comportă floarea atunci când este consumată prin ardere.
O floare uscată și stabilizată corespunzător poate arde mai uniform decât o floare care conține încă prea multă umiditate.
Dimpotrivă, o floare prea umedă poate arde cu dificultate, se poate stinge mai ușor sau poate produce un fum mai bogat în particule rezultate dintr-o ardere incompletă.
O floare excesiv de uscată poate, la rândul ei, să provoace alte probleme, deoarece devine friabilă și se poate arde foarte repede.
Îți reamintesc totuși că arderea în sine produce compuși nedoriți, independent de procesul de maturare. Prin urmare, maturarea nu face ca arderea să fie inofensivă. Ea poate doar să modifice proprietățile fizice ale materiei vegetale și comportamentul acesteia atunci când este arsă.
Odată ce procesul de maturare s-a încheiat, munca nu este încă complet terminată, deoarece floarea rămâne sensibilă la mediul înconjurător.
Umiditatea, căldura, lumina și oxigenul pot continua să îi modifice treptat caracteristicile în timpul depozitării. Un recipient adecvat, închis corespunzător și păstrat în condiții stabile permite limitarea acestor variații.